duminică, 20 februarie 2011

Cine?

Şi am văzut un înger puternic, care striga cu glas tare: "Cine este vrednic să deschidă cartea şi să-i rupă peceţile?"
Şi nu se găsea nimeni nici în cer, nici pe pământ, nici sub pământ, care să poată deschide cartea, nici să se uite în ea.
Şi am plâns mult, pentru că nimeni nu fusese găsit vrednic să deschidă cartea şi să se uite în ea.
Şi unul din bătrâni mi-a zis: "Nu plânge: Iată că Leul din seminţia lui Iuda, Rădăcina lui David, a biruit ca să deschidă cartea, şi cele şapte peceţi ale ei. (Apocalipsa 5:2-5)


Şi unul din bătrâni a luat cuvântul, şi mi-a zis: "Aceştia, care sunt îmbrăcaţi în haine albe, cine sunt oare? Şi de unde au venit?"
"Doamne", i-am răspuns eu, "Tu ştii". Şi el mi-a zis: "Aceştia vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele, şi le-au albit în sângele Mielului.
Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arşiţă. Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieţii, şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor." (Apocalipsa 7:13-17)

duminică, 23 ianuarie 2011

Surprinsi de asteptarile lui Dumnezeu

Adolescența timpurie (12-18 ani) este vârsta marilor întrebări existențiale şi teologice: Cine sunt? De unde vin? Încotro mă îndrept? De ce merg la biserică? De ce se botează credincioşii? etc.

În faţa acestor întrebări, factorii educaţionali (familia, biserica, şcoala) sunt ,,datori” să răspundă, însă în multe situații trebuie să facă mai mult decât să răspundă, trebuie şi să formuleze întrebarea. Nu-i aşa adolescenţilor / tinerilor, că aveți întrebări în minte dar nu ştiţi cum să le puneţi?, mai ales cînd staţi în faţa unor profesori sau oameni mai învăţaţi. Preferaţi mai bine să nu întrebaţi sub pretext că „vă e ruşine”? Acesta e motivul pentru care vă răspundem la unele întrebări fără să ni le fi pus, deoarece ştim că sunt în mintea fiecărui tânăr credincios sau care a început să frecventeze o biserică.

O întrebare des întâlnită este aceasta: Ce aşteptări are Dumenzeu de la mine? Înţeleg că Biblia este Cuvântul Lui revelat special, dar până să citesc toată Biblia … ce trebuie să fac? Isus a ştiut greutatea, celor din vremea Lui (și a noastră), de a reţine toată legea Vechiului Testament şi a o împlini în amănunt, aşa că a făcut o sinteză şi a spus ce e mai important:

Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău… Şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi (Matei 22:37.39).

Astfel a sintetizat Isus tot Vechiul Testament cand a spus: În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii (v. 40).[1] Generic, porunca aceasta este numită MAREA PORUNCĂ. Alături de aceasta mai este un alt text esenţial spus de Isus înainte să se înalţe la cer:

Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit… (Matei 28: 19-20).

Această poruncă este numită MAREA TRIMITERE. Deci, între aceste două porunci trebuie să ne aşezăm viaţa de acum din tinereţe, adică de la vârsta în care putem gândi abstract (după 12 ani), putem gândi dincolo de obiectele văzute, pe cele nevăzute, iar lucrurile spirituale ţin de lumea nevăzută. Deci, nu e greu să ști ce așteaptă Dumnezeu să faci, nu-i așa? El așteaptă să-L iubești pe El și apoi pe cei de aproape. Și totuși ne întrebăm și noi ca acel om al Legii din pilda samariteanului: Și cine este aproapele meu? Răspunsul nu e greu: aproapele este orice om pe care îl întâlnești vreodată. Numai că acel om nu este oricine. El poate fi din altă localitate, poate vorbește altă limbă, are alte obiceiuri, altă religie etc. Aici intervine greutatea cea mare. Considerăm că Dumnezeu este ușor de iubit, dar aproapele… cam greu.

Îmi amintesc că eram în clasele gimnaziale și erau câte trei clase de același nivel, din care una era maghiară. Nu vă spun cât de mult îi înjoseam pe acești colegi. Le ziceam în toate felurile: unguri bunguri, bozgori, hodioro-bodioro etc. și bineînțeles că ne consideram mai deștepți ca ei și întotdeauna aveam prioritate la toate. Părinții unei colege maghiare chiar au refuzat să o lase la clasa maghiară și au insistat să fie într-o clasă de români sub pretext că învață mai bine limba română, dar era clar că aveau în gând această discriminare de care căutau să o ferească.

Nu știu de unde aveam tiparul acesta de gândire separatist, dar a ținut destul de mult, până când într-o vară, în timpul facultății, am mers într-o tabără de lideri creștini unde erau o mulțime de naționalități: români, maghiari, rromi, moldoveni, americani, englezi etc. În acest grup erau și patru băieți maghiari care cântau cântări creștine, pe patru voci, în limba maghiară. Nu-mi venea să cred că limba maghiară sună așa de bine. În contextul acela m-am eliberat de prejudecățile etnice și de atunci nu am mai avut probleme să accept oameni de altă naționalitate la noi în țară. Mai târziu am aflat că sunt chiar multe naționalități care locuiesc pe teritoriul țării noastre: ucrainieni, lipoveni, rromi, moldoveni, evrei, iar în Dobrogea locuiesc un număr însemnat de turci și tătari, care, pe lângă că vorbesc altă limbă și au alte obiceiuri, au și altă religie, sunt musulmani.

Pentru a vedea în ce ritm se extinde religia musulmană pe glob vezi pe YouTube Muslim Demographics. De asemenea, pentru a vedea câteva informații despre turcii și tătarii din Dobrogea, vezi Power-Point-ul Turcii musulmani din Dobrogea. Acest ultim document s-a născut pe cand studiam despre islam (religia musulmanilor) la Centrul Român de Studii Transculturale (CRST- vezi și www.crst-ct.ro), unde aveam doi colegi, foști musulmani, din Medgidia.

Interesant cum Dumnezeu a creat context pentru generația noastră să împlinească MARILE LUI PORUNCI deschizând posibilități de cunoaștere și comunicare cu toate națiunile lumii (vezi și Calendarul de rugăciune pentru națiuni de pe www.misiune.ro).

Acum ne-ntrebăm nu ce așteaptă Dumnezeu de la noi ci ce facem cu așteptările Lui?



[1] Pe lângă acest text esenţializat din Biblie, am mai putea menţiona şi Cele 10 porunci (Exodul 20), Psalmul 15 sau Cel neprihănit (sau drept) va trăi prin credinţa lui (Habacuc 2:4).


Sas Tobias si Adina

vineri, 14 ianuarie 2011

Invitatie

Sunteti invitati sa luati parte la serviciile de evanghelizare care se vor organiza in perioada 23-30.01.2011 incepand cu orele 18:00 conform programului de mai jos:

Duminica 23.01.2011:
Predica: David Ionatan - Cluj-Napoca
Cantare: Surorile Onofrei - Suceava

Luni 24.01.2011:
Predica: Simion Bumbar - Sighetul Marmatiei
Cantare: Grup Elim Harmony - Timisoara

Marti 25.01.2011:
Predica: Victor Campean - Bistrita Nasaud
Cantare: Ioan Timofte - Bistrita Nasaud

Miercuri 26.01.2011:
Predica: Romi Mocanu - Dej
Cantare: Cor - Targu Lapus

Joi 27.01.2011:
Predica: Nelu Muresan - Turda
Cantare: Catalin si Ramona Lup

Vineri 28.01.2011:
Predica: Virgil Neagu - Suceava
Cantare: Grup Raze de lumina

Sambata 29.01.2011:
Predica: Petrica Vrabioru - Suceava
Cantare: Grup - Hateg

Duminica 30.01.2011:
Predica: Petrica Vrabioru - Suceava
Cantare: Grup - Hateg


"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica."
Ioan 3:16

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Ce ai face diferit in 2010?

Ce ai face diferit in 2010 daca ai putea trai inca o data acest an? Aceasta intrebare le-am oferit-o celor din grupul in care slujesc. Fiecare avea dreptul la un singur raspuns si nici o persoana nu trebuia sa repete unul din raspunsurile deja oferite. Iata cateva din cele mai interesante raspunsuri:

  • M-as ruga mai mult

  • M-aş încrede mai mult în Dumnezeu

  • M-aş apropia mai mult de Dumnezeu

  • As citi Biblia mai mult

  • Nu as mai intarzia la adunare

  • As investi mai mult in lucrurile spirituale decat in cele materiale

  • As merge mai mult in misiune in Oltenia

  • As iubi mai mult

  • As studia mai mult muzica pentru a-L putea lauda pe Dumnezeu mai bine

  • As petrece mai mult timp in familie

  • As asculta mai mult de parinti

Observand ca toti dintre noi am avut lucruri pe care ori nu le-am facut deloc ori le-am facut „de mantuiala” mi-a venit in minte versetul:

Matei 3:10

Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom, care nu face rod bun, va fi tăiat şi aruncat în foc.

Ne-am intrebat daca nu cumva in dreptul nostru securea a fost deja infipta pentru a fi taiati. Daca deja a fost infipta inseamna ca prima lovitura a fost data. Am hotarat sa cerem mila ca securea sa fie ridicata dar nu pentru o a doua lovitura ci ca sa ni se dea sansa unei rodiri vrednice, de calitate. Am avut parte de clipe de har in care am inteles ca ce nu am putut face bine in 2010 e necesar sa facem excelent in 2011.

Stiti ce am mai inteles? Ca pe Dumnezeu il intereseaza caracterul nostru mai degraba decat jertfele. Ca poezia sau predica din fata sunt zero daca in spate e cearta, invidie si ura. Ca putea Domnul sa zica: „daca iti aduci jerfa la altar si iti amintesti ca ai ceva cu fratele tau, adu-o repede, impacheteaz-o frumos si du-te apoi si te impaca cu el.” Insa, dupa cum stiti, versetul din Biblie denota exact contrariul.

Stiti ce imi doresc in 2011?

  • Sa ne inghesuim mai putin in fata la predici, cantari, poezii si alte lucruri de acestea si sa fim mai mult prezenti la lucrurile care nu se vad: vizitele la orfani si vaduve, taiat lemne la batrani, ajutorarea saracilor.
  • Sa petrecem mai putin timp, chiar deloc, pe messenger si facebook si mai mult timp in genunchi in camaruta unde nu te vad prietenii instant ci te vede Dumnezeu.

  • Sa platim mai putin sms-urile si convorbirile mobile si sa dam mai multi bani celor in nevoie.

  • Sa ne plangem mai putin de ce nu avem si sa ne bucuram mai mult de ce avem

  • Sa avem pe Isus in casa si bradul afara si nu invers; sa avem inimile impodobite cu multumire, bucurie si iubire si nu casele cu beculete. Sa avem sarbatori cu Sarbatoritul in ele!

  • Sa nu ne mai plangem de plictiseala din Biserica ci sa ne plangem de slaba noastra partasie cu Tatal.


Si in loc de „La multi ani” sa ne dorim: „La mai multa pocainta....”



Cristian Boariu - Resurse Crestine

marți, 4 ianuarie 2011

La inceput...

"La inceput Dumnezeu..." asa incepe Biblia si asa imi doresc si noi sa incepem noul an.

A trecut si Craciunul, am sarbatorit si anul nou, acum ce e de facut? Asteptam urmatoarele sarbatori? Intrarea intr-un nou an arata indurarea Lui Dumnezeu care ne-a mai dat o zi, si inca una si inca 365 de zile de cand am mai sarbatorit ultima data trecerea dintre ani.

Daca sfarsitul de an e vremea bilanturilor, consider ca inceputul de an e vremea in care sa luam noi hotarari, sa ne stabilim obiectivele, sa ne amintim de legamantul fata de Dumnezeu si sa ne dedicam mai mult pentru El si pentru lucrarea Lui.
Nu stiu cate din lucrurile propuse pentru anul trecut s-au implinit, sau mai corect spus ne-am dat toate silintele sa le implinim. Consider ca Dumnezeu si-a facut partea prin "simplul" fapt de a fi in viata si in 2011. Ca sa nu mai amintesc de sanatate, mancare, imbracaminte, familie, adapost, prieteni si multe alte binecuvantari care le luam "din oficiu".
Ce va doresc voua imi doresc si mie, sa sporim in lucrul Domnului, dandu-ne toate silintele, caci ce lucram pentru El aceea si ramane. Si as vrea sa nu fiu "strain" acolo sus ci sa ma intalnesc cu cat mai multi, care am lucrat pentru extinderea imparatiei Lui, cu care m-am luptat sa biruim pe cel rau, pe care i-am indemnat inspre cer, carora le-am intins o mana. Cred ca fiecare vrem asa, important e sa facem ceva in aceasta directie si zic Dumnezeu sa ne ajute la toti.

"...Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin"



Paul O.

luni, 13 decembrie 2010

De ce astepti Sarbatorile?

M-am gandit la intrebarea aceasta de ceva vreme avand in vedere ca Sarbatorile se apropie cu repeziciune si orasele sunt impodobite in straie de sarbatoare, auzim colinde la televizor, pe internet sau si mai devreme magazinele au inceput "reprofilarea" cu produse de "sezon". Pe langa evidenta tenta comerciala care au luat-o Sarbatorile de multa vreme si de care se tot vorbeste, mai e un punct de vedere, si anume- spiritualul. Imi aduc aminte parca era ieri de o cuvantare a unui cunoscut anul trecut cam in aceasta perioada. Zicea tanarul acesta de Sarbatori cum le-am transformat in nimicuri. Se ziceau multe lucruri atunci si au fost invataturi bune insa au venit Sarbatorile, au trecut si noi tot asa suntem nu degeaba spune si Scriptura "Secerişul a trecut, vara s-a isprăvit, şi noi tot nu suntem mântuiţi!". De la faptul ca avem incredibilul curaj (sa nu zic altfel) sa afirmam ca nu e Craciun fara zapada (de parca sarbatoarea ar sta in zapada) pana la a face mancare care se arunca jumatate dupa Sarbatori toate aceste lucruri ne departeaza de Cel care a dat motivul sarbatorii- Dumnezeu.
Am stat de vorba cu mai multi oameni sa-i intreb despre sarbatori si trist a fost raspunsul sa aflu ca oamenii se zbat umblam in stanga si drepta, cumparaturi, curatenie pana tarziu in noapte si de ne apucam cu doua saptamani inainte tot pana in ziua de ajun avem de mulcit ca in zilele de sarbatoate sa fim asa epuizati atat fizic cat si psihic incat sa nu ne mai putem bucura cu adevarat.
Ce inseamna Sarbatoarea? Umblet pana nu mai putem pentru a pregati "atmosfera", stare de discomfort ca nu e zapada (sau poate Dumnezeu ne face si moftul acesta), colindat de forma, mancare si bautura pana la epuizare, cateva poze pe Facebook, poate un prieten nou, o prietena noua si am bifat si Craciunul asta.

Oare asa vrea Fiul lui Dumnezeu sa-i sarbatorim venirea in lume?

sâmbătă, 11 decembrie 2010

In asteptarea Craciunului

"Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu, şi-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi) - Isaia 7, 14


Este timpul împăcării cu noi înşine şi cu semenii noştri. Suntem conştienţi oare că această aşteptare dinaintea crăciunului trebuie să ne facă mai buni? Sau ne gândim doar unde vom petrece această sărbătoare care dintr-o "Sărbătoare a mântuirii" pentru mulţi creştini, a devenit doar simplă sărbătoare de iarnă. Ce aşteptăm de la minunata sărbătoare a naşterii Mîntuitorului - mese umplute doar cu bogate bucate, chefuri, alcool, sarmale, discoteci, baluri, ş.m.d., sau aşteptăm ca lăsând la o parte cele pământeşti "Pruncul Sfânt", să ne împodobească inimile cu căldura dragostei Sale, să ne hrănească cu "bucatele veşniciei" ? Aşteptarea dinaintea crăciunului este un timp de pregătire pentru întâlnirea cu Domnul Iisus. El va veni aşa cum de 2000 de ani o face în fiecare an, deaceea pentru a nu ne număra printre cei mulţi care Îl lasă afară în frig alungându-L de la uşa inimii lor, să învăţăm în acest timp de aşteptare să-L recunoaştem pe Mesia, atunci când va veni. Adam, ispitit de cel viclean, a căutat în fruct viaţa, înşelându-se. Să nu facem şi noi la fel, căutând fericirea în sărbătorile lumeşti pline de desfrâu şi îmbuibare. Biserica împreună cu Domnul său, ne învaţă că nu doar cu pâine trăieşte omul, ci mai ales cu orice cuvânt ieşit din gura lui Dumnezeu (cf. Matei 4, 4) Tot ceea ce avem şi am strâns în această lume nu ne aparţine, întrucât totul vine de la El (cf. Ps. 103) Deaceea să ne dăm toate silinţele să triumfe în viaţa noastră iubirea cu fapta, bunătatea, dragostea, milostenia şi buna înţelegerea între noi şi semenii noştri. Timpul acesta de aşteptare a naşterii Mântuitorului nu trebuie să se încheie odată cu sărbătoarea naşterii Domnului Iisus, el trebuie să fie un timp de aşteptare continuu. Domnul Iisus este prezent în oamenii pe care-i întâlnim zilnic. Mulţi dintre ei se zbat în sărăcie, în suferinţă...Cum să ne dorim şi să dorim unul altuia "Sărbători fericite", atâta timp cât se mai aud bătăi în uşa inimii, a casei noastre? Glasul unui neajutorat, al vreunui frate mai sărac poate fi glasul Domnului. Cum răspundem la acest glas? Vino mâine! S-ar putea să nu mai vină sau atunci când va reveni să fie prea târziu pentru noi.
Sorin Micutiu

marți, 7 decembrie 2010

Esecul


“Esecul este cheia succesului; fiecare greseala ne invata ceva” (Morihei Ueshiba)


Cu esecul in viata sunt sigura ca ne-am intalnit fiecare dintre noi, dar nu sunt sigura ca fiecare persoana a stiut sa-l depaseasca. Pentru a putea depasi un esec trebuie sa fi tare, sa ai o personalitate puternica si nu in ultimul rand sa te gandesti ca fiecare lucru in lumea aceasta este randuit de Dumnzeu pentru a ne face mai puternici, pentru a ne modela caracterul. Nu exista succese mari fara a avea mai inati un esec, este important ca atunci cand ai un esec sa sti sa te ridici, fara a sta prea mult pe ganduri, e important sa iti folosesti chiar ultimele puteri pentru a merge mai departe in ciuda a ceea ce se intampla. Atunci cand in viata ta are loc un esec, de cele mai multe ori poate te gandesti la acesta ca si cum ar fi cel mai grav lucru care ti s-ar putea intampla in viata, dar nu e asa, intotdeauna este loc si de mai rau. Fiecare esec trebuie sa ne faca mai puternici, cu fiecare esec invatam sa traim, ca aceseta sa nu se mai repete, nu trebuie sa il privim ca o tragedie care ni se intampla numai noua si peste care nu putem trece. Pentru orice in lumea aceasta mai exista inca o sansa, inca o barca de salvare, important este sa nu ne pierdem niciodata speranta si sa credem ca Dumnezeu este cel care vegheaza asupra tuturor lucrurilor, El dorind sa ne incerce credinta prin orice lucru care ni se intampla, nimic nu este fara stirea Lui.


Poate ai cazut la un examen, poate ai luat o nota proasta, poate te-ai despartit de cineva drag, poate te-a dezamagit cineva, poate cineva te batjocoreste, dar nu uita ca in ciuda acestor esecuri trebuie sa ramai ferm pe pozitie, sa te gandesti ca mai exista o speranta, ca barca de salvare e langa tine, urmeaza sa faci doar un pas si sa urci in ea.


Cel mai important lucru pe care nu trebuie sa il uiti niciodata atunci cand treci printr-un esec este faptul ca Dumnezeu este langa tine, cheama-L si el va fi sprijinul tau oricand daca te increzi in El.




Andrada Giurgiu



marți, 30 noiembrie 2010

Pledoarie pentru Romania

Nadia Comaneci - primeste prima nota de 10 din istoria gimnasticii, Timisoara- primul oras din Europa iluminat electric, Traian Vuia - primul zbor din lume, Bucuresti- primul oras din lume iluminat cu petrol, Petrache Poenaru - inventatorul stiloului, Surdesti Maramures- biserica cu cel mai inalt turn de lemn din lume, Henri Coanda- primul motor cu reactie din lume, Casa Poporului- cea mai mare, scumpa si grea cladire din lume, Nicolae Paulescu- inventatorul insulinei. Sunt o multime de lucruri, oameni, locuri, obiecte care doar pomenite te pot face sa-ti creasca inima stiind ca sunt la noi in tara, au fost facute de romani si sunt apreciate si folosite de o lume intreaga. Lista ar putea continua, lasa un comment cu alte realizari si locuri minunate din tara noastra sa stim si sa nu uitam ca Domnul ne-a binecuvantat cu un pamant minunat si oameni extraordinari. Noi- ce facem??


"Dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga, şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele, - îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul, şi-i voi tămădui ţara."
2Cronici 7:14

miercuri, 24 noiembrie 2010

Discipline sprituale ( I )

Postul

Definitii:
Ce este postul?
Postul este disciplina prin care declaram ca depindem in totalitate de Dumnezeu. El este negarea voluntara a functiilor firesti ale organismului, cu scopul de a ne concentra doar asupra realitatii spiriuale.
Abtinerea de la orice fel de hrana solida sau lichida.

Ce nu este
postul?
- greva foamei
- cura de slabire
- regim medical
- rebeliune impotriva lui Dumnezeu
- magie

Postul in Biblie:
Postul Domnului - Luca 4:2
Posturi partiale - Daniel 10:3
Posturi totale - Estera 4:16, Deut 9:9, 1Imp 19:8
Postul comun - Levetic 23:27 (al intregii comunitati) - Ziua ispasirii (Ioel 2:15)
Posturi regulate - Zaharia 8:19

Este postul o porunca?
Postul este prezentat de catre Domnul in legatura cu darnicia si rugaciunea
Matei 6:16
- Matei 9:15- este necesar cand Mirele nu va mai fi cu ucenicii
- Nu este formulat ca o porunca, dar reiese ca Isus se astepta ca ucenicii Lui sa posteasca.
- Nu utilizeaza expresia "trebuie" ci "cand..."

Scopul Postului
Trebuie sa ne eliberam de impresia ca prin post vom pune la picioare toata lumea, chiar si pe Dumnezeu.

- postul ne ajuta sa ne concentram asupra lui Dumnezeu- Luca 2:37
- postul trebuie dedicat lui Dumnezeu- Zaharia 7:5
- scoate la iveala lucrurile care ne domina Psalmul 69:10
- ne invata sa traim cu orice Cuvant- Matei 4:4 (nu infometare ci saturarea sufletului
- inlesneste mentinerea unui echilibru in viata- ne invata sa renuntam la ce nu este necesar 1 Corinteni6:12, 9:27
- ajuta la smerenia nostra- Psalmul 35:13
- aduce eficienta in rugaciunea de mijlocire

Esenta postului
PRIN POST DECLARAM CA MAI BINE TRAIM FARA MANCARE DECAT FARA PARTASIE CU DUMNEZEU.
In sens largit, postul este renuntarea la tot ce ni se pare absolut necesar pentru a trai.


Paul