Sarbatori fericite

De ziua Lui...

Se anunta o aniversare...cadouri, betele, mese incarcate, din nou cadouri, flori de toate culorile, mancare aleasa, haine noi si pregatite demult...toate acestea pentru ca azi mergem la aniversare.

Nimeni nu merge acolo fara un cadou, fara flori, sau fara mii de urari de bine.Toate acestea fiind numai si numai pentru sarbatorit...

Dar, se apropie sarbatoarea, marea aniversare a Domnului Isus...am impachetat cadoul?, am pregatit masa, am cules florile, de fapt...toate aceste lucruri ar trebui se transforme intr-un cadou mai simplu...si anume: in inima noastra. Este ea pregatita sa mai priveasca inca odata prosternuta la ieslea cea saraca, in staulul de oi? Este ea hotarata sa se lase condusa ca magii odinioara de steaua calauzitoare? Sau, am uitat asa de usor de sarbatorit incat ne ocupam doar de “petrecere”.

Marea sarbatoare nu este doar o relaxare dupa o saptamana intreaga de curatenie, prajituri si mancare…nu este doar o noapte intreaga de zgriburit pe la casele oamenilor pentru a colinda…craciunul este sarbatoarea Lui…si trebuie sa o vedem ca atare!

Niciodata nu se pune mai mult accent pe simboluri sau pe traditii cand sarbatoritul e de fata, ca el sa fie uitat…dar din nefericire in ziua mare de sarbatoare, Domnul Isus e cam inlocuit cu: bradul, cu Mos Craciun, cu colinda, cu mancarea si distractia .

Sa nu uitam ca odata cu nasterea Lui Mesia , noi am fost mantuiti si eliberati de pacat prin sangele care a curs pe Golgota pentru mine si tine cand El s-a jertfit.

Domnul sa va binecuvinteze pentru a-L putea primi pe Isus in inima..si pentru a trai sarbatoarea aceasta asa cum trebuie pentru El…

Roxana Pop

De ce astepti Sarbatorile?

M-am gandit la intrebarea aceasta de ceva vreme avand in vedere ca Sarbatorile se apropie cu repeziciune si orasele sunt impodobite in straie de sarbatoare, auzim colinde la televizor, pe internet sau si mai devreme magazinele au inceput "reprofilarea" cu produse de "sezon". Pe langa evidenta tenta comerciala care au luat-o Sarbatorile de multa vreme si de care se tot vorbeste, mai e un punct de vedere, si anume- spiritualul. Imi aduc aminte parca era ieri de o cuvantare a unui cunoscut anul trecut cam in aceasta perioada. Zicea tanarul acesta de Sarbatori cum le-am transformat in nimicuri. Se ziceau multe lucruri atunci si au fost invataturi bune insa au venit Sarbatorile, au trecut si noi tot asa suntem nu degeaba spune si Scriptura "Secerişul a trecut, vara s-a isprăvit, şi noi tot nu suntem mântuiţi!". De la faptul ca avem incredibilul curaj (sa nu zic altfel) sa afirmam ca nu e Craciun fara zapada (de parca sarbatoarea ar sta in zapada) pana la a face mancare care se arunca jumatate dupa Sarbatori toate aceste lucruri ne departeaza de Cel care a dat motivul sarbatorii- Dumnezeu.
Am stat de vorba cu mai multi oameni sa-i intreb despre sarbatori si trist a fost raspunsul sa aflu ca oamenii se zbat umblam in stanga si drepta, cumparaturi, curatenie pana tarziu in noapte si de ne apucam cu doua saptamani inainte tot pana in ziua de ajun avem de mulcit ca in zilele de sarbatoate sa fim asa epuizati atat fizic cat si psihic incat sa nu ne mai putem bucura cu adevarat.
Ce inseamna Sarbatoarea? Umblet pana nu mai putem pentru a pregati "atmosfera", stare de discomfort ca nu e zapada (sau poate Dumnezeu ne face si moftul acesta), colindat de forma, mancare si bautura pana la epuizare, cateva poze pe Facebook, poate un prieten nou, o prietena noua si am bifat si Craciunul asta.

Oare asa vrea Fiul lui Dumnezeu sa-i sarbatorim venirea in lume?

In asteptarea Craciunului

"Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu, şi-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi) - Isaia 7, 14


Este timpul împăcării cu noi înşine şi cu semenii noştri. Suntem conştienţi oare că această aşteptare dinaintea crăciunului trebuie să ne facă mai buni? Sau ne gândim doar unde vom petrece această sărbătoare care dintr-o "Sărbătoare a mântuirii" pentru mulţi creştini, a devenit doar simplă sărbătoare de iarnă. Ce aşteptăm de la minunata sărbătoare a naşterii Mîntuitorului - mese umplute doar cu bogate bucate, chefuri, alcool, sarmale, discoteci, baluri, ş.m.d., sau aşteptăm ca lăsând la o parte cele pământeşti "Pruncul Sfânt", să ne împodobească inimile cu căldura dragostei Sale, să ne hrănească cu "bucatele veşniciei" ? Aşteptarea dinaintea crăciunului este un timp de pregătire pentru întâlnirea cu Domnul Iisus. El va veni aşa cum de 2000 de ani o face în fiecare an, deaceea pentru a nu ne număra printre cei mulţi care Îl lasă afară în frig alungându-L de la uşa inimii lor, să învăţăm în acest timp de aşteptare să-L recunoaştem pe Mesia, atunci când va veni. Adam, ispitit de cel viclean, a căutat în fruct viaţa, înşelându-se. Să nu facem şi noi la fel, căutând fericirea în sărbătorile lumeşti pline de desfrâu şi îmbuibare. Biserica împreună cu Domnul său, ne învaţă că nu doar cu pâine trăieşte omul, ci mai ales cu orice cuvânt ieşit din gura lui Dumnezeu (cf. Matei 4, 4) Tot ceea ce avem şi am strâns în această lume nu ne aparţine, întrucât totul vine de la El (cf. Ps. 103) Deaceea să ne dăm toate silinţele să triumfe în viaţa noastră iubirea cu fapta, bunătatea, dragostea, milostenia şi buna înţelegerea între noi şi semenii noştri. Timpul acesta de aşteptare a naşterii Mântuitorului nu trebuie să se încheie odată cu sărbătoarea naşterii Domnului Iisus, el trebuie să fie un timp de aşteptare continuu. Domnul Iisus este prezent în oamenii pe care-i întâlnim zilnic. Mulţi dintre ei se zbat în sărăcie, în suferinţă...Cum să ne dorim şi să dorim unul altuia "Sărbători fericite", atâta timp cât se mai aud bătăi în uşa inimii, a casei noastre? Glasul unui neajutorat, al vreunui frate mai sărac poate fi glasul Domnului. Cum răspundem la acest glas? Vino mâine! S-ar putea să nu mai vină sau atunci când va reveni să fie prea târziu pentru noi.

Sorin Micutiu