Se afișează postările cu eticheta Biblia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Biblia. Afișați toate postările

luni, 23 aprilie 2012

Daca vrei

Se afla Domnul Isus intr-o imprejurare si a zis tuturor celor care erau acolo cu El:  „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze." (Luca 9:23)
M-am gandit de multe ori la acest verset si din el putem vedea cateva aspecte cu privire la viata de credinta. Unele din ele poate ni se par banale, altele poate nici nu le-am constientzat, dar sunt cuvintele Mantuitorului.
Primul lucru care il evidentiaza Hristos prin chemarea pe care o face este "Daca voieste..." cu alte cuvinte, daca vrea, daca vreau, daca vrei etc. Dumnezeu prin Fiul Sau si nu numai, prin Cuvant si prin oamenii dedicati Lui arata lumii intregi, caci a-L sluji pe El, in primul rand, inseamna VOINTA. Trebuie sa vrei, nu obligat de parinti de obiceiuri de rusine, de comunitate etc. Sigur daca vom intreba oamenii de langa noi daca vor sa-L urmeze pe Hristos toti sau aproape toti vor spune ca da.
Al doilea aspect al chemarii Domnului este cuvantul "cineva". Alfel spus daca vrei-oricine ai fi, poti sa-L urmezi pe El. Nu te considera prea tanar, prea neinsemnat, prea inalt, prea scund, prea bogat, prea sarac, prea mare, prea nepriceput. Orice soapta ar veni sa stii esti si TU chemat.
In al treilea rand Mantuitorul face chemarea de a merge DUPA El, "...dupa Mine..." De atatea ori am pus conditii Domnului si i-am aratat noi cum sa lucreze El si am zis "Fa asa Doamne..., lucreaza asa etc" Insa El ne spune clar ca sa mergem dupa El si EL INAINTE. Cu alte cuvinte sa ne lasam calauziti de El, El sa fie intai de toate si de toti.
Al patrulea aspec al acestui verset este in stansa legatura cu al treilea. "Sa se lepede de sine" spune multe daca suntem gata sa ascultam. Lepadare inseamna renuntare, o renuntare totala, o repulsie chiar fata de lucrul respectiv. Chiar si DEX-ul zice: "A arunca un obiect nefolositor sau fără valoare, renunțând la el." Asa ca alte comentarii sunt de prisos in directia aceasta.
Un alt aspect, al cincilea daca le numaram e luarea crucii. De-a lungul vremii crucea a fost inteleasa gresit si a ajuns sa fie pusa in diferite locuri, de catre oameni ca un simbol. Dar crucea pentru Domnul a insemnat suferita, durere, greu, sudoarea fruntii, batjocuri, ura din partea multimii. Pentru tine ce inseamna crucea? Esti dispus sa o iei?
O problema a noastra in zilele noastre e "...in fiecare zi..." Hristos a transat si aceasta problema. Noi de multe ori intelegem crestinismul ca o activitate de duminica cand ne luam costumul afisam "fata smerita" si ne intalnim la biserica. Pe cand s-a terminat programul, suntem alti oameni (nu mai buni din pacate) Pe cand aici ne este cat se poate de clar trasata ideea de continuitate, de consecventa.  In fiecare zi sa avem acea traire, o relatie permanenta cu Cel ce ne-a facut Chemarea.

luni, 5 martie 2012

A umbla...

Zilele acestea mi-a atras atentia in mod special un verset din Biblie aflat in Geneza capitolul 5 versetul 22.

"După naşterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani; şi a născut fii şi fiice."


Acest verset m-a facut sa-mi pun intrebarea: Umblu eu cu Dumnezeu sau caut sa umble El cu mine? Daca citim versetul cu atentie vom observa ca Enoh a umblat cu Dumnezeu, si nu Dumnezeu cu Enoh. Este foarte clar ca Dumnezeu conducea viata lui, planurile lui. Dumnezeu a fost in controlui vietii lui pana la sfarsit cand, ne spune tot Scriptura ca...

Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu.
(Geneza 5:24)


Noi umblam cu Dumnezeu sau il credem in toate pe Dumnezeu cu noi?

duminică, 8 ianuarie 2012

Fara urma de indoiala

Privind prin ochii care au marcat trecerea timpului cu lacrimi, privind cutele lasate de efemeritatea vietii, constientizam limitarea noastra in lupta pe cont propriu pe acest pamant.
Viata traita fara Dumnezeu e o viata lipsita de sens. Avem aparenta placere a clipei
traite pe principiul care contesta existenta idealului. Lumea aceasta tinde sa inlocuiasca teama de momentul judecatii cu o imagine denaturata
a unui Isus depersonalizat, care nu vede,nu aude si nu simte zbaterile, nelinistile si golurile din suflet, goluri care tind spre iluzii, si lasa in urma deziluzia. De fiecare data cand ne oprim inima sa simta,o facem din teama de a ne fi inselate asteptarile, dar astfel demonstram ca nu suntem dispusi sa platim pretul credintei ca ceea ce a fost promis va fi indeplinit.
Dumnezeu poate dincolo de ceea ce noi vedem imposibil, dragostea Lui intrece marginile pe care noi le vedem cand privin in orizontul puterii noastre.
Pentru ca taria noastra e in sangele care continua sa curga pe cruce,de fiecare data cand ne indoim,de fiecare data cand cadem, pentru ca traim inca harul de
a ne putea ridica, si de a lasa lumina dragostei divine sa se oglindeasca in noi, si sa
arda cu pasiune pentru principiul care nu poate fi vandut pe 30 de
arginti, pentru ca a fost deja rascumparat. Fiecare indoiala,fiecare teama pe care o
acceptam darama temelia vietii dedicate trairii pe Munte,unde e siguranta
si pace, alaturi de Dumnezeu. Si credinta neclintita in lucrurile nadajduite e bucata de rai care ne este permisa pe pamant, fericirea care ne ridica. Nu ne constientizam adevaratele nevoi, ci interpretam instinctul ca pe o nevoie demna de a fi satisfacuta, ceea ce ne conduce spre nedumerirea de a nu fi ajuns fericirea, pe cont propriu.
Chiar si dupa ce am strapuns cu sulita necredintei Inima care ne-a dat viata, aceeasi Dragoste curata ne-a ridicat si ne-a sters ranile. Raman cicatricile care marturisesc sfarsitul a ceea ce a durut si rana inchisa de mana vindecatoare, datatoare de viata noua. Si cine ne-ar putea clinti de pe calea pe care am invatat sa mergem,avand privirea atintita in sus si acceptand binecuvantarea care ne copleseste?
„Eu-zice Domnul-te voi învata, si-ti voi arata calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfatui si voi avea privirea indreptata asupra ta." ( Psalmul 32:8)


Oana G.

marți, 6 decembrie 2011

Esti invitat


Sâmbătă, 17 decembrie, ora 18, în sala Casei de Cultură a Oraşului Târgu-Lăpuş, va avea loc Concert de Crăciun. La acest eveniment va participa Corul de tineri al Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea, dirijat de Ovidiu Pop.
Corul este format din peste 100 de tineri elevi
, studenti si absolventi.
Programul va fi alcătuit din colinde tradiţionale românești, germane, americane, compuse de: Adolphe Adam, Franz Gruber, D.G Kiriac, G.F.Haendel, Mykola Leontovich, S.Pautza, Lloyd Larson,
Acompaniament pian: Matei Camelia, Seretoc Lacrămioara.
Solişti: Eleonora Roșca (violoncel) Camelia Matei (pian), Maior Ana-Ruth (pian) , Vesa Amos (vioară),

Vă aşteptăm cu drag şi vă dorim SĂRBĂTORI FERICITE!

marți, 25 octombrie 2011

Intre bine si rau

De atatea ori ni se repeta ideea ca suntem liberi de a alege intre bine si rau. Ei bine, suntem liberi…insa alegerea pe care o facem trebuie sa constientizam ca ne va afecta viitorul, indiferent de ce vom alege.

Daca alegem binele, vom fi rasplatiti cu bine, daca alegem raul, vom fi rasplatiti cu rau.

Insa chiar daca alegem binele trebuie sa ne gandim la faptul ca pe calea cea buna, respectiv pe calea lui Dumnezeu nu vom intampina numai momente fericite, fara temeri si infrangeri, ci vom avea de toate, si momente mai bune si momente mai rele. Dumnezeu ne incearca credinta zi de zi, El vrea sa vada ca dam totul pentru El si ca ne silim din toate puterile sa il slujim pe El cu sinceritate si cu temere. Calea lui Dumnezeu ne indeamna in primul rand la pocainta si la frica de Dumnezeu si de placerile de-o clipa ale pacatului. Atat timp cat ne temem sa pacatuim, inseamna ca ne temem de Dumnezeu si totodata ca il respectam pe Dumnezeu si credem cu adevarat in promisiunile Lui. Raul este un lucru inevitabil in viata noastra. Oricat de bine am merge pe calea lui Dumnezeu, raul mereu se va lega de noi, indemnandu-ne la pacat. Atunci cand vrem sa facem ceva bine, cel rau vine si el cu ofertele lui, care in aparenta par atragatoare, neobservand pe moment ca tot ceea ce ne ofera diavolul are consecinte si chiar daca aparent pare frumos, la urma vom ajunge la concluzia ca nu a dus la nimic bun si ca defapt l-am intristat pe Dumnezeu. Diavolul tot ceea ce ne promite este cu scopul de a ne atrage inspre el si a ne indeparta de calea cea buna, care duce inspre mantuirea noastra. Tot ceea ce putem face este sa respingem propunerile celui rau si sa ne gandim mereu la consecinte, pentru a nu pacatui. De asemenea, trebuie sa nu uitam ca Dumnezeu a dat tot ceea ce a avut mai scump, pe Fiul Sau, ca jertfa de rascumparare pentru pacatele noastre, pentru ca noi prin El sa avem viata.

Asadar si noi trebuie sa dam totul pentru Dumnezeu, sa traim o viata dupa voia si planul Lui cu privire la viata noastra, pentru ca stim ca Dumnezeu a hotarat pentru fiecare tot ce e mai bun si ca El nu ne vrea raul niciodata.


Andrada Giurgiu

miercuri, 19 octombrie 2011

Locul tau

Ionatan i-a zis: „Mâine este luna nouă; se va băga de seamă lipsa ta, căci locul tău va fi gol." (1 Samuel 20:18)

Plecand de la acest verset din Biblie putem extrage cateva adevaruri care sa ne faca sa privim un pic altfel trairea noastra de zi cu zi. Primul adevar este acela ca fiecare avem un loc. Loc al nostru. Poate cel putin o data ai ajuns sa zici in viata ca nu-ti gasesti locul, ca nu te integrezi intr-o parte sau alta. Te-ai gandit insa ca exista un loc in care ai fost chemat sa fi, pentru care ai fost creat? Ne rugam adeseori pentru ca sa se scchimbe ceva, sa fie trezire spirituala, insa ne-am uitat vre-odata la noi insine sa vedem daca suntem la locul unde ne-a chemat Domnul sa fim?
Un al doilea adevar este acela ca nimeni nu poate sa-ti ia locul. Stiu ca prima reactie e sa zici ca poate insa daca stai sa meditezi stii ca esti chemat TU si nu altcineva. Poate altul sa faca ce trebuie TU sa faci insa rasplata ta o vei pierde. Iar daca te-ai gandit ca sa mearga altul, sa faca altul, sa cante altul, tu esti cel care pierde. Te-ai gandit la rasplata care e aici pe pamanat si acolo sus in cer? Tu cand pui pe cineva sa faca un lucru si aceea persoana pune pe alta cum te simti? Daca suntem chemati sa facem ceva hai sa facem, daca suntem chemati sa ascultam hadeti sa ascultam, si ce am fost pusi sau chemati sa facem sa infaptuim cu toata puterea.
Al treilea adevar, este acela caci daca am inteles ca avem locul nostru, suntem la locul nostru, nu e de ajuns. Poate apar intrebari ca nu e destul sa-ti stii locul si sa fi la el? Daca vom privi in Scriptura la exemplul unui om care se afla la locul lui vom vedea ca trebuie sa faci ceva acolo unde esti. Aici ma refer la Bartimeu. El statea la margine de drum ca toti cei care cereau insa cand a auzit ca trece Isus si-a dat seama ca trebuie facut ceva. Si a facut ! Daca esti in "banca ta" si crezi ca este destul, te invit sa te mai gandesti o data. Gandeste-te un pic la Zacheu care nu s-a multumit si plafonat la faptul ca este mic de inaltime, la femeia care a ajuns in ciuda multimii sa se atinga de Mantuitorul si la alte exemple care stau gata sa ne ajute in calatoria de pe acest pamant sa fie una pe placul Domnului.
Inchei aceste randuri cu cateva intrebari... esti tu la locul potrivit? Ce faci acolo unde esti? Cu ce contribui tu la imparatia lui Dumnezeu?



"Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui." (1Corinteni 4:2)