Imagine...

In zilele acestea pe strada, cu precadere in orasele universitare se vad cum florile se cumpara mult mai repede, si apoi uitam sa mai dam o floare pana se face opt martie sau alta sarbatoare. Familiile se reunesc si se revad oameni care nu au vorbit demult, apoi dupa cateva clipe de despart si poate nu mai stiu unii de altii.
Emotiile plutesc in aer cand o sala plina ochi de oameni se ridica in picioare si aplauda intrarea celor imbracati in robe lungi si avand nelipsita toca pe cap in negru si o culoare sclipitoare. Isi fac intrarea absolvenii in ritmul batailor din palme. Suna cunoscut tabloul? Este vorba de momentul in care un student termina facultatea. Dar nu se termina totul acolo, viata continua alte momente.

Dar la fel cum nu toti oamenii au terminat o facultate tot asa nu toti oamenii vor avea parte de urmatorul peisaj.
Este tot o multime de oameni, dar mult mai mare care nu se poate numara, stau in picioare, imbracati in alb. Si se pune o intrebare: „Aceştia, care sunt îmbrăcaţi în haine albe, cine sunt oare? Şi de unde au venit?”
Raspunsul nu intarzie sa vina : „Aceştia vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului....
Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu şi-I slujesc zi şi noapte în Templul Lui. Cel ce şade pe scaunul de domnie Îşi va întinde peste ei cortul Lui. Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arşiţă. Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieţii, şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.”

Vrei sa fii parte si tu?