Astazi, se implinesc sapte ani de cand am incheiat legamant cu Cel care m-a creat. In toti acesti ani, am invatat ca am ajuns pana aici doar prin harul Sau, ca pot sa scriu cateva randuri doar prin mila Sa. Ii multumesc profund, pentru toata purtarea Lui de grija. Am invatat si constientizez ca fiecare clipa -oricat de sus sau jos am fost, a fost altaturi de mine si este, nu pentru ca am facut eu ceva, ci pentru ca ma iubeste. Am invatat ca si in necaz sunt dator sa trec pe acolo, ca sa ma schimb, ca sa ii vad puterea si sa nu uit ca sunt dependent de El. In binecuvantare am invatat ca sa-mi ridic ochii spre cer si sa-I multumesc- sa nu raman doar pironit spre binecuvantare, ci sa ma uit la Cel ce mi-a dat-o. In singuratate, am invatat ca oricat de singur m-as crede, El e acea care priveste spre mine mereu, chiar daca oamenii si-au intors spatele. In centrul atentiei am invatat ca El mi-a lasat aici pe pamant prieteni si frati cu care sa ma bucur impreuna de calatoria spre Cer. In slujirea prin Cuvant am invatat ca El da intelepciunea si puterea. In rugaciune am invatat ca atunci cand nu pot sa ma rog tot El e acela care-mi da cuvinte. In rugaciunile pline de putere am invatat ca El ma vrea plin de puterea Duhului sa merg inainte. In cantare am invatat ca inainte de orice am nevoie de o inima buna sa-I aduc lauda ce o merita. In casa de plans si durere am invatat ca sunt trecator pe acest pamant dar nu aici e sfarsitul. In casa de veselie am invatat sa ma bucur de toate lucrurile ce mi le-a dat El... si mai am multe de invatat pana voi ajunge cu adevarat ACASA...
"Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în Casa Ta şi să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt."
Psalmii 5:7
Paul O.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu