marți, 15 decembrie 2009

Zambet fara sclipire


Totul în jur pare atât de monoton, de şters... zâmbet fără sclipire... ochii fără lumină... curcubeu fără culori. Trăim într-o lume în care, trist dar adevărat, punem un mare preţ pe relaţia noastră cu persoanele de sex opus...
Deseori un loc aşa important încât uităm că de fapt preocuparea noastră principală este să fim plăcuţi Domnului, nu oamenilor. Trăiesc, simt, respir, visez printre oameni, mi-e aşa greu să cred că alţii trăiesc doar pentru bani... visează doar la fata/băiatul perfect.
În timpul în care noi trăim, ca şi o generaţie tânără, ni se oferă totul... iubită/iubit la minut, încălzirea mâncării la minut, temă la minut, referate la minut, totul se petrece aşa repede... încât vedem numai asta... nu mai avem "minute"pentru Dumnezeu...

Ne alegem prietenii după cum arată, cât sunt de bogaţi şi nu ţinem cont de ce vrea de fapt Dumnezeu de la noi. În tinereţe ispita este mare, dar NU mai mare ca şi Dumnezeu, nu mai mare ca şi dorinţa noastră de a ne păstra curaţi. De a aştepta cu credincioşie ceea ce Dumnezeu a plănuit pentru noi. Aşteptăm ca prietenii noştri să fie perfecţi, dar noi suntem? Pretindem altora ceea ce noi nu suntem şi ceea ce nici nu vom fi. Dumnezeu reprezintă TOTUL: o mână întinsă când sunt căzut, pătura care mă înveleşte când mi-e frig, dragostea care mă face să zic: "te iubesc!", "sunt alături de tine", prietenul care întotdeauna are timp să mă asculte.

Internetul a luat o mare amploare, măcar pentru o zi, ce ar fi dacă l-am înlocui cu Biblia?!
În loc să intrăm pe yahoo messenger, am citi din Matei, Marcu, Luca, Ioan...
Decât să pierdem ore în şir uitându-ne la poze pe hi5, să privim la oameni care l-au urmat cu devotament pe Dumnezeu.
Ar fi greu dar ar merita. Ne-am zidi casa sus în cer şi nu ne-am zidi un nume fals în spatele monitorului...



Randuri de: Dana Manu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu